În ce moment ne putem considera un fumător ocazional ?
În percepția colectivă, un „mic fumător” este cineva care fumează mai puțin în comparație cu media altor fumători. În general, este vorba de un bărbat sau o femeie care consumă mai puțin de 10 țigări pe zi sau care fumează doar ocazional. Din perspectiva cantității consumate, termenul de mic fumător pare corect, însă în ceea ce privește repercusiunile asupra sănătății, problema rămâne aceeași, indiferent dacă cineva fumează puțin, mult sau foarte mult. Chiar dacă inhalează mai puțin tutun, și implicit mai puțină nicotină și alte substanțe chimice conținute în țigări, fumătorul moderat se expune la numeroase riscuri pentru sănătate.
Este atât de grav să fumezi între 1 și 5 țigări pe zi?
Unele persoane consideră că fumatul unei cantități foarte mici de țigări pe zi le protejează de riscurile asociate în mod obișnuit cu fumatul. Uneori, aceștia sunt chiar foști fumători înrăiți care și-au redus drastic consumul în speranța de a evita complicațiile pe care tutunul le generează în cazul fumătorilor de lungă durată. Deși reducerea consumului contribuie la diminuarea ușoară a riscurilor, din păcate, acestea nu sunt eliminate complet și rămân semnificative.
Comparativ cu un nefumător, micii fumători prezintă un risc de două ori mai mare de a muri din cauza unei boli respiratorii și un risc de opt ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar. Fumatul unei singure țigări pe zi crește riscul de infarct miocardic cu 57% la femei și cu 48% la bărbați. În plus, riscul de accident vascular cerebral crește cu aproape 30% pentru același nivel de consum.
Este grav să fumezi o țigară din când în când?
Anumiți „mici fumători” fumează doar în anumite ocazii. De exemplu, în timpul petrecerilor sau atunci când se întâlnesc cu prieteni alături de care obișnuiau să fumeze atunci când erau fumători regulat. Dar care sunt riscurile fumatului ocazional pentru aceste persoane?
Nici aici nu există risc zero. Chiar și o consum redus poate irita căile respiratorii și poate favoriza apariția unei tuse sau a dificultăților respiratorii. Efectele pe termen lung asupra plămânilor și a sănătății inimii pot fi, de asemenea, problematice dacă aceste consumuri sunt relativ frecvente în timp.
Însă, cea mai mare problemă a consumului ocazional este legătura pe care acesta o permite fumătorului să o mențină cu tutunul. Fumatul unei țigări din când în când activează sau reactivează procesele metabolice care duc la dependență. Aici, pericolul constă în pierderea controlului mai devreme sau mai târziu și în a consuma zilnic tutun. De aceea, este de preferat renunțarea completă la țigări pentru a evita acest tip de (re)cădere.
Mare, mediu sau mic fumător: riscurile fumatului pentru sănătate
Riscurile pentru sănătatea respiratorie la un mic fumător
Fumatul, chiar și ocazional, expune căile respiratorii la diverse substanțe chimice și toxice conținute în fumul de țigară. Printre cele mai frecvente efecte ale intoxicației tabagice se numără o tuse persistentă, care rezultă din iritarea mucoaselor bronșice. Este celebra tuse a fumătorului, semn că bronhiile sunt inflamate și sensibilizate.
Pe lângă tuse, fumătorii pot experimenta și diferite dificultăți respiratorii:
- respirație greoaie (senzație de sufocare);
- infecții bronșice și ORL (răceală, gripă, bronșită etc.);
- manifestări alergice (tuse, rinită);
- emfizem (deteriorare ireversibilă a alveolelor pulmonare);
- bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) cu producție excesivă de mucus și tuse cronică.
Desigur, pentru orice fumător, riscul cel mai temut este dezvoltarea cancerului pulmonar, pentru care tutunul este unul dintre principalii factori favorizanți.
Creșterea riscului de cancere (la toate organele)
Fumul de țigară conține substanțe cancerigene care cresc riscul de a dezvolta, desigur, cancer pulmonar, dar nu doar atât. Fumatul este, de asemenea, responsabil de cancere ale gurii, gâtului și laringelui. Toxinele prezente în fum irită mucoasele acestor organe, sporind probabilitatea de alterări ale celulelor care pot conduce la cancer. Alte tipuri de cancere, cum ar fi cele ale vezicii urinare și pancreasului, sunt de asemenea asociate cu fumatul.
Printre substanțele nocive pentru sănătate pe care un fumător le inhalează cu fiecare țigară consumată se numără hidrocarburile aromatice policiclice, nitrozaminele și formaldehida, cunoscute pentru capacitatea lor de a provoca mutații genetice maligne. Chiar și o expunere redusă la aceste toxine poate deteriora celulele corpului și crește riscul de cancer.
Repercusiunile asupra sistemului cardiovascular
Expunerea la nicotină, chiar și în cantități mici, duce la o creștere temporară a tensiunii arteriale, deoarece stimulează sistemul nervos simpatic. În timp, această creștere a tensiunii arteriale contribuie la dezvoltarea unei hipertensiuni permanente, un factor major de risc în apariția bolilor cardiovasculare.
În plus, fumatul provoacă vasoconstricție, adică o îngustare a vaselor de sânge, ceea ce crește solicitarea asupra inimii și poate favoriza acumularea de depuneri de grăsimi în artere. Acest fenomen sporește riscul de patologii cardiace, cum ar fi infarctul miocardic și accidentele vasculare cerebrale (AVC).
Efectele fumatului cronic sau ocazional asupra sănătății cardiovasculare pot avea, de asemenea, consecințe pe termen lung. Fumatul intermitent este asociat cu un risc crescut de a dezvolta o boală cardiacă mai târziu în viață, chiar dacă acest risc este mai redus decât la fumătorii regulați. Daunele cauzate de toxinele din tutun, cum ar fi inflamația pereților arteriali și acumularea de plăci, se acumulează în timp. Chiar și cu un consum redus, aceste procese pot duce la îmbătrânirea prematură a arterelor și pot crește riscul de boli cardiovasculare cronice.
Consecințele asupra sănătății generale
Consumul de tutun are efecte vizibile asupra pielii, dinților și gingiilor. Acesta reduce aportul de sânge la nivelul pielii, ceea ce poate accelera îmbătrânirea acesteia. Pielea devine mai ternă, își pierde elasticitatea și prezintă riduri premature, în special în jurul gurii și al ochilor. În plus, fumul de țigară conține substanțe care degradează colagenul și elastina, fibre esențiale pentru menținerea fermității și elasticității pielii.
Nici dinții și gingiile nu sunt cruțate. Chiar și cu un consum limitat, dinții se pot îngălbeni din cauza acumulării de nicotină și gudron la suprafața lor. Fumătorii sunt, de asemenea, mai predispuși la boli ale gingiilor, cum ar fi gingivita, din cauza efectului iritant al fumului asupra țesuturilor bucale. Aceste afecțiuni pot evolua în parodontită, o infecție gravă care poate duce la pierderea dinților dacă nu este tratată. Și, cum un necaz nu vine niciodată singur, problemele buco-dentare sunt, de obicei, însoțite de o respirație neplăcută, dificil de mascat pentru fumător.
Fumatul poate influența, de asemenea, calitatea generală a vieții. Fumatul, chiar și ocazional, expune organismul la toxine care pot duce la o oboseală accentuată, la o capacitate fizică redusă și la o recuperare mai dificilă după efort. Acest lucru se datorează faptului că fumul de țigară reduce aportul de oxigen la mușchi și organe, făcând orice activitate fizică mai dificilă și mai puțin plăcută.
Efectele asupra somului și funcțiilor cognitive
Consumul de tutun poate afecta somnul. Nicotina este un stimulant care poate perturba ciclul somnului, ducând la dificultăți în a adormi, treziri frecvente și un somn de calitate mai scăzută. Aceste perturbări afectează, la rândul lor, negativ dispoziția, concentrarea și productivitatea zilnică.
În plus, fumatul ocazional poate avea efecte psihice, cum ar fi creșterea stresului și a anxietății. Deși unele persoane fumează pentru a se relaxa, nicotina creează dependență, chiar și în doze mici, ceea ce poate duce, paradoxal, la o creștere a nivelului de stres între momentele în care se fumează.
Riscul de dependență ca mic fumător
Nicotina prezentă în tutun este o substanță extrem de adictivă, chiar și atunci când este ingerată în doze mici. Când fumezi, nicotina este rapid absorbită de plămâni și ajunge la creier în câteva secunde. Acolo, ea stimulează eliberarea unor neurotransmițători care creează o senzație de plăcere și relaxare, în special dopamină. Acest sentiment pozitiv îl încurajează pe individ să repete experiența, dezvoltând o toleranță la nicotină. În timp, dozele mici nu mai sunt suficiente pentru a obține efectul dorit, ceea ce îl determină pe fumător să-și crească consumul.
Fumatul ocazional prezintă, așadar, riscul considerabil de a se transforma într-un obicei mai regulat. Acest fenomen este adesea descris ca o „pantă alunecoasă”, în care micii fumători încep prin a aprinde o țigară la ocazii speciale sau sociale, apoi trec treptat la un consum zilnic sau aproape zilnic, aproape fără să-și dea seama. Mulți fumători înrăiți au început să fumeze ocazional înainte ca situația să le scape de sub control.
Efectele unui mic fumător asupra celor din jur
Când un fumător inhalează fumul de la țigara sa, îl elimină câteva secunde mai târziu. Acesta este cunoscut sub numele de fum secundar. Oricine se află în apropierea micului fumător poate inhala acest fum. Acest fenomen este numit fumat pasiv, o practică periculoasă pentru sănătatea celor din jur, în special a copiilor, persoanelor în vârstă și nefumătorilor.
Toxinele prezente în fumul secundar sunt aproape la fel de periculoase ca cele inhalate direct de fumător. Acestea conțin mii de substanțe chimice, dintre care zeci sunt cancerigene. Copiii expuși la fum secundar sunt deosebit de vulnerabili, deoarece sistemul lor respirator este încă imatur. Aceștia sunt mai predispuși să sufere de probleme respiratorii, cum ar fi astmul și infecțiile pulmonare, dar și de otite sau chiar de sindromul morții subite la sugari (MSN) pentru cei mai mici.
Pentru adulții nefumători, expunerea la fum secundar crește riscul de boli cardiace, cancer pulmonar și accidente vasculare cerebrale. În fața pericolelor demonstrate ale fumatului pasiv, au fost implementate numeroase reglementări pentru a proteja nefumătorii. În Franța, de exemplu, este interzis fumatul în spațiile publice închise, în transportul public sau în spațiile profesionale.
Mare sau mic fumător: dacă ar fi timpul să te lași de fumat?
Ați înțeles: fumatul, chiar și în doze mici, este periculos atât pentru sănătatea dumneavoastră, cât și pentru cea a celor din jur. Dacă aveți motivația necesară, renunțarea definitivă la fumat este cea mai bună opțiune pentru a evita riscurile asociate consumului de țigări. Substituenții de nicotină și terapiile comportamentale vă pot ajuta să gestionați poftele de fumat și să eliminați obiceiurile asociate cu fumatul.
La rândul său, metoda laserOstop® oferă o abordare blândă și non-invazivă a renunțării la fumat prin utilizarea terapiei cu laser. Aceasta se bazează pe principiile acupuncturii, însă în loc de ace, folosește un fascicul de lumină de intensitate redusă pentru a stimula puncte specifice de pe pavilionul urechii. Metoda ajută astfel la reducerea dorinței de nicotină și la ameliorarea simptomelor sevrajului prin stimularea sistemului nervos.
Pentru micii fumători, metoda laserOstop® reprezintă un ajutor eficient pentru a renunța complet la tutun. O singură ședință de o oră este suficientă pentru majoritatea oamenilor pentru a scăpa de țigări, fără durere, fără substanțe chimice, fără efecte secundare și fără creștere în greutate. Doriți să treceți de la câteva țigări pe săptămână la niciuna, pentru a vă proteja sănătatea? Programați-vă la unul dintre centrele noastre specializate în renunțarea la fumat cu laserOstop®, prezente în România și în întreaga Europă!
